Powered By Blogger

luni, 8 septembrie 2014

Turnul, Simon Toyne

In sfarsit am pus si eu mana pe al treilea volum din trilogia Sanctus, la aproape un an dupa ce am devorat primele doua volume.

Primele doua volume Sanctus si Cheia m-au tinut cu sufletul la gura, desi au fost pe ici, pe colo anumite chestii care mie nu prea mi-au placut. Insa, am fost hotarata sa citesc si al treilea volum, macar ca sa-mi fac o parere de ansamble.



Asadar, Cheia se termina la fel de "in coada de peste" ca si primul volum. Al treilea volum poarta cititorul in tot atatea locuri, si are la altfel de rasturnari de situatie. Aparent, sunt 2 povesti paralele, cea a lui Liv, si cea a agentului FBI, Joe Shepperd.

Pentru prima data in istoria Citadelei, aceasta isi deschide vrand-nevrand portile in fata lumii. De ce oare chiar acum, dupa secole in care calugarii Sancti au tinut cu pretul vietii secretele ei? Un virus mortal isi face aparitia in interiorul Citadelei, intre calugarii Sancti, si ameninta eradicarea lor.

Gabriel Mann, este si el infectat, dar cumva corpul lui reuseste sa tina boala sub control. Oare calugarii vor reusi sa sintetizeze un antidot, din sangele lui Gabriel?

Liv Adamsen, a ramas in desert, acolo unde s-a incheiat " Cheia" si a devenit un fel de Mesia, care promoveaza buna intelegere, chiar si printre straini. Nici aici, ea nu e scutita de amenintari, si momente in care si-ar putea pierde viata.

Paralel cu tot ceea ce se intampla in Citadela, cititorul urmareste povestea agentului FBI, Joe Shepherd. Si el, la randul lui, are secrete pe care le ascunde de superiorul sau. Trimis intr-o misiune,
agentul Sheperd investigheaza disparitia unui valoros om de stiinta de la NASA. Sirul de evenimente il conduce la descoperirea unei conspiratii cu implicatii globale. Un lucru e clar, si leaga cele doua povesti: un eveniment cu totul extraordinar e pe cale sa se intample, care ori va fi un nou inceput pentru omenire, ori Sfarsitul Zilelor?

Daca e sa imi spun parerea, which I will, as zice ca e impartita. Pe de o parte, "Turnul" m-a tinut cu sufletul la gura, pe de alta parte, am ramas un pic dezamagita... mai ales de final. Per ansamblu, cartea e bine scrisa, insa are momente cliseice si scene care pareau scoase dintr-un film de Hollywood.

Totusi, zic eu, ca nu a fost nicidecum o pierdere de timp. Ma bucur ca am avut ocazia sa citesc altceva decat Dan Brown, desi aproximativ tot in aceeasi sfera se invarte. Daca o recomand? Desigur! E o carte lejera, perfecta pentru zilele mohorate de toamna ce urmeaza! :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu