Powered By Blogger

vineri, 28 decembrie 2012

Despre hobiti, orci si alte creaturi

Probabil ca din titlu va dati seama ca am sa scriu despre cel mai recent film a lui Peter Jackson, The Hobbit. Desi nu am fost fana a genului fantasy, recent mi-am luat inima in dinti si am zis sa-i dau o sansa. Inainte de a merge la cinema, m-am pregatit (oarecum) si m-am uitat la trilogia Lord of the Rings

12 ore mai tarziu, mi-am dat seama ca nu e chiar atat de plictisitor pe cat mi se parea. Ba mai mult, anumite aspecte din film mi-au atras atentia si am realizat ca sunt foarte actuale. Trilogia Lord of the Rings are tot ce ii trebuie: muzica superba, o distributie de exceptie, efecte speciale care te lasa gura-casca si evident firul narativ, care nu te lasa sa te plictisesti o clipa. 

Evident, dupa ce le-am vizionat, am avut asteptari mari de la the Hobbit. Din pacate nu am citit cartile, sa le pot compara cu cartile, dar overall, eu zic ca a fost un film foarte bine pus la punct. Desi foarte multi critici au fost sceptici cu privire la transpunerea unui scurt roman intr-o trilogie, zic eu ca Jackson si-a facut treaba onorabil. 

Cu ce ne intalnim in prequel-ul trilogiei Inelelor? Sa vedem:

- calatoria initiatica a lui Bilbo Baggins, un hobbit din Comitat. Ca orice erou, la inceput de drum e rezervat si parca nu vrea sa iasa din bula lui de protectie. In cele din urma, castiga si increderea celorlalti membri. Implicit, faptele lui eroice ii confirma si lui Gandalf ca a facut alegerea potrivita. 



- mai avem si cei 12 dwarves, condusi de Thorin, care isi doresc sa-si recastige teritoriul patriarhal, care se afla sub aripa mai mult decat protectoare a dragonului Smaug. 



-il mai avem si pe Gandalf the Grey, vrajitorul care le sare eroilor in ajutor, nu ii lasa la greu si le indruma calea cu sfaturi intelepte. 

-in cele din urma, cum l-am putea pe Gollum/Smeagol? My preciousss a devenit deja o replica arhicunoscuta. In The Hobbit, i-am descoperit o alta latura. Desigur, e schizofrenic, bipolar si trece de la o stare la alta extrem de repede, dar in unele momente e demn de mila, iar in altele e pur si simplu mai mult decat enervant, pana la sfarsitul filmului, chiar ajungi sa iti para rau de el. 
De ce? Pentru ca el este dovada dezumanzarii si umilirii in fata puterii absolute. Una din scenele mele preferate din film e momentul cand Bilbo e fata in fata cu el. Mai mult nu zic, ca e spoiler. 



In afara de personajele mentionate, filmul ofera o mare varietate de emotii: de la scene care iti taie rasuflarea prin puternicul impact vizual, pana la scene in care umorul iese la iveala, sau chiar momente in care personajele se afla in conflict cu ele insele. Vizual? Mindbowing!

Ce mi-ar fi placut sa mai fie in film:

- Legolas . In trilogia Inelelor a fost personajul meu preferat. Sure, he's captain obvious, dar are si el la randul lui parte de o aventura extraordinara. 

- Aragorn. Desi Thorin a fost mult peste asteptarile mele ( badass rau de tot), parca imi doream sa apara si Aragorn. 

- Gimli - el si Legolas au fost sarea si piperul trilogiei. Sper doar sa apara macar in urmatoarele doua parti ale trilogiei The hobbit.

Trebuie sa recunosc, mi-a placut enorm de mult filmul. Atat de mult, incat la sfarsitul lui, am crezut ca se da pauza... epic fail! Pana la partea a doua, care va fi released in decembrie anul viitor, am timp sa ma pun la punct cu cartile.


miercuri, 19 decembrie 2012

Lectura de vacanta

De cand ma stiu, in vacanta de iarna citeam cate ceva. Fie ca era vorba de Fram, ursul polar (care fie vorba intre noi, nu e cea mai vesela lectura), Singur pe lume sau Cuore, inima de copil (carti triste? neeeah...deloooc), intotdeauna imi placea sa citesc carti iarna.

De ce? Pur si simplu imi placea (si inca imi place) sa ma fac covrig pe canapea sau in fotoliu, cu o patura peste mine, daca se poate si cu o cana de ciocolata fierbinte si sa ma arunc in filele cartii. Suna cliseic, stiu, dar asta e, I don't care... Imi place iarna, doar din acest considerent.

dupa-amiaza perfecta de iarna

sau asa...

In consecinta, m-am hotarat sa imi fac o lista de lecturi pe mini-vacanta asta de iarna. Intre 2 sarmale si 1 o felie de tort parca merge un roman politist, sau o poveste mai siropoasa de dragoste... sau, de ce nu chiar o biografie scrisa in stil beletristic.

Cam urmatoarele ar fi "lecturi obligatorii":

-  Cheia, de Simon Toyne ( am inceput-o, am citit vreo 50 de pagini, dar lipsa de timp nu prea mi-a permis sa o termin);
-  Barbati care urasc femeile, de Stieg Larsson (sau mai pe romaneste, The Girl With the Dragon Tattoo. Vreau sa citesc romanul, sa pot vedea filmul Nu de alta, dar sa fac comparatie);
- Magicianul, de John  Fowles (din nou, inceputa - neterminata - acelasi motiv);
- Curtezana, de Collette (vazut mai demult filmul, placut, decis sa citesc si romanul);
- Incredibly Close and Extremely Loud, de Jonathan Safran Foer ( Mi-a placut Everything is Illuminated... pot doar presupune ca si asta e cel putin la fel de buna).

Probabil ca ar mai fi niste titluri, insa nu imi vin in minte. Pana acum, daca reusesc sa le termin, si sa nu dea Apocalipsa peste noi ( revin eu cu un post despre chestia asta), zic eu, ca inchei anul destul de bine.