Powered By Blogger

miercuri, 29 august 2012

Cea mai frumoasă iubire a lui Don Juan, Barbey d' Aurevilly


Dandysmul iși are rădăcinile în natura omenească din toate țările și din toate timpurile, pentru că vanitatea, nu-i așa, e universală. Prin nuvelele sale, Barbey d'Aurevilly reușeste să scoată in evidență tocmai această vanitate a sufletului. După cum ziceam in postul anterior, un dandy se caracterizează prin frumusețe îmbinată cu urâțenie, ambele duse la exacerbare.

Barbeyd'Aurevilly este unul din marii solitari și originali ai literaturii franceze. Ascendenta nobilă l-a făcut să disprețuiască mediocritatea și să opteze pentru dandysm. Celebritatea și-o câștigă prinromanele și nuvelele sale. Lucrările lui se află fac o tranziție permanentă între romantism și simbolism decadent, adesea adăugând elemente din fantastic. Scrierile sale sunt extravagante, insolite,crude, reflecție a societății în care a trait.


Cele două nuvele culese în cadrul aceleiași ediții, Cea mai frumoasă iubire a lui Don Juan șiPerdeaua Stacojie sunt tablouri ale extravaganței și tabuurilor de secol XIX.Personajele feminine din cele două nuvele sunt încadrate de mulțicritici în categoria îngerilorcăzuți. Fiecare din ele își trăiește drama iubirii la intensitate maximă.

Perdeaua stacojie urmărește povestea Albertei, o tânără de 17 ani, învăluită într-o aură de mister, care trăiește o aventură interzisă cu un sublocotenentde doar 17 ani. Totul se petrece în umbra unei perdele stacojii din camera tânărului.
Ceamai frumoasă iubire a lui Don Juan ne transportă în faubourg-urile Parisului, în Saint Germain, unde se consumă altă dramă. O copilă de doar 13 ani face obsesie pentru contele de Ravila. Contele se dovedește a fi Don Juan însuși,amantul copilei.
Într-o lume în care bărbații sunt caracterizați de un narcisism narcotizat, aceste două povești sunt crude, seducătoare, diabolice și galante.

duminică, 26 august 2012

Oameni speciali

În ultima vreme, am observat cu stupoare cum chiar unii români afirmă despre locuitorii acestei ţări că ar fi doar nişte barbari "daci", care nu ar fi ştiut nici măcar să scrie şi că sunt codaşii Europei. Aceste afimaţii nu pot veni decât din partea unor oameni care dau semne de o incultură crasă. Aş merge mai departe şi aş spune ca această incultură, se trage din ignoranţă. Cu toate astea, pot spune ca am 1001 motive să îi contrazic. Sunt oameni care, pe mine cel puţin, mă fac să mă simt mândră că sunt româncă.

Nu credeam vreodată că voi avea ocazia să întâlnesc oameni speciali. Ii vedeam pe sticlă, în pliante, ziare şi articole. Unii oameni sunt născuţi pentru a sta în lumina reflectoarelor, steaua lor strălucindu-le puternic deasupra. Sunt oameni deosebiţi, cu suflete de artişti, boemi, genii, fiinţe care trăiesc într-o lume plină de magie.

Aceste persoane reuşesc să te transpună într-o lume cu totul aparte, caracterizată de frumuseşe, urâţenie, iubire, ură, decadenţă, mândrie, ezoterism. Prin dans, cuvânt şi cântec, aceşti oameni reuşesc sa facă imposibilul, aducând la viaţă personaje, pe care multi din noi le credeam uitate în cărţi şi partituri prăfuite.
Nu se dau în lături de la nimic. Ceea ce fac, fac din plăcere şi din dragoste, mai întâi pentru public şi apoi pentru ei. Nu caută recompense financiare, cea mai frumoasă dintre ele fiind aplauzele furtunoase de la sfârşitul fiecărui spectacol.

Un asemenea om este Răzvan Mazilu. Pentru cei care nu ştiu cine e, atât pot spune: e cel mai bun dansator contemporan pe care România l-a avut de la Cornel Patrichi incoace. Am avut ocazia să îl văd la Timişoara, în cadrul spectacolului de teatru-dans Remember. A arătat publicului adevărata faţă a unui Dandy, a unui om care doreşte cu tot înadinsul sa fie mereu tânăr şi frumos, a cuiva care cultivă în sine însuşi ideea de frumos, dusă până la exacerbare. Prin puterea dansului şi fără să spună un cuvânt, a reuşit să transmită toate aceste aspecte.



Am fost pur şi simplu hipnotizată, şi pentru câteva minute bune, mi-a fost foarte greu să ies din starea respectivă. În acelaşi an, am mai avut ocazia să îl văd intr-un altfel de spectacol, în cadrul festivalului Street Delivery, organizat de librăria Cărtureşti. De data aceasta, scena era desprinsă din vechile cabareturi Newyorkeze. Nu s-a lăsat mai prejos nici de această dată, şi a arătat publicului latura sa ludică. Şi de această dată, a reuşit să cucerească publicul cu mişcări uşor lascive şi un zâmbet ştrengăresc.


În urma celor două spectacole, am reuşit sa stau puţin de vorbă cu dânsul. Nu am fost niciodată mai emoţionată! Spre marea mea surprindere, maestrul Mazilu a fost foarte cald, zâmbitor şi mai ales foarte modest. Momentul în care m-a îmbrăţişat şi mi-a spus "Mulţumesc din suflet că ai venit!" a fost încărcat de emoţie si căldură sufletească. Răzvan Mazilu este un om cu adevărat deosebit. Păcat insă, că nu suntem capabili să ne punem în valoare adevăraţii artişti ca el, ca Angela Gheorghiu şi ca mulţi alţii, care totuşi ne fac sa ne simţim mândri.

sâmbătă, 25 august 2012

La inceput a fost cuvantul...

Orice inceput e destul de greu. Mi-a luat mult sa ma hotarasc sa imi fac un blog. Credeam ca e doar un trend    in cadrul internautilor. La indemnul unei prietene, am decis sa give it a try. Probabil ar trebui sa scriu ceva despre mine.
Ma numesc Marcela, prietenii imi spun Marce. Am venit pe lume pe data de 5 iunie 1987, intr-o zi foarte ploioasa. Intotdeauna mi-a fost greu sa ma descriu. Poate pentru ca nu consider ca ma cunosc atat de bine incat sa fac acest lucru cu o oarecare precizie. Pana sa ajung sa ma cunosc 100%, ma pot referi la lucrurile de suprafata: studii in limbi straine, imi place sa ascult muzica, sa cant, sa citesc, sa vad lumea si sa fiu inconjurata de lume, care e pasionata de ceea ce se intampla in jurul lor.


At the moment, lucrez in calitate de copywriter. Ca orientare politica, sunt liberala, desi de cele mai multe ori imi e foarte greu sa cred cu adevarat in ideologie. Nu pot spune NU cand oamenii au nevoie de ajutorul meu.
Evit pe cat posibil sa judec oamenii si sa ii etichetez.
In alta ordine de idei, aici nu am sa postez ce am mancat si nici ce-am iubit. Sunt pur si simplu gandurile mele, idei care imi trec prin minte.

Other than that, I'm open to communication. Ma puteti gasi pe facebook, ori daca aveti nelamuriri, sugestii sau idei la marcismm@yahoo.com