Intr-un fel, e cam greu sa scriu despre al doilea volum al trilogiei. M-a prins la fel de tare ca primul? Desigur. Autorul are un stil extraordinar de a prinde si transpune cititorul chiar in locurile sau in mintea personajelor. Daca vreti, cartea e ca un amic pe care il revezi si stai de vorba cu placere. Ca un mic rezumat: in Sancus, Liv Adamsen este pusa in fata unei situatii extraordinare care ii va schimba viata la 180 de grade. De la moartea fratelui sau, Samuel, incearca cu ajutorul lui Gabriel, Arkadian, si Kathryn sa puna cap la cap toate indiciile ce duc la dezvaluirea unui secret ascuns din cele mai vechi timpuri.
Desigur, ca orice thriller politist care se respecta, avem parte de aventuri si situatii care te tin cu sufletul la gura. Cheia incepe destul de abrupt, protagonistii aruncati fie in spitale, fie in inchisoare, desert, catacombe sau chiar la Vatican. In urma exploziei, Liv si Kathrynn sunt tinute sub atenta supraveghere medicala. Din pacate pentru ele, calugarii Sancti sunt din nou pe urmele lor, cu misiunea de a le lichida, fiind considerate martori incomozi.
Kathrynn moare, Liv reuseste sa scape din spital si sa se intalneasca cu Gabriel, care descopera noi aspecte ale Sacramentului. Pentru acest lucru, ei trebuie sa mearga pana in Irak, unde teoretic vor trebui sa gaseasca spoiler Gradina Edenului.. Pana la urma, reuseste sa-si duca misiunea la bun sfarsit. Doar ca, Gabriel se vede nevoit sa plece din nou in lumea larga. Nici calugarii nu sunt scutiti de evenimente, sa le spunem, de ordin medical.
Per ansamblu, Cheia mi-a placut foarte mult. Pe alocuri am simtit ca ritmul nu mai e la fel de incitant ca in primul volum. Prima parte e ceva mai lenta. Asta datorita faptului ca sunt introduse personaje noi si ia ceva mai mult sa procesez care-unde ce rol are.
Astept cu nerabdare ultimul volum al trilogiei, pentru ca mi-a starnit curiozitatea legat the finalul-final :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu